Istoricii au clarificat faptele

Fondată în 1921, Weleda are o istorie îndelungată, marcată de numeroase realizări. O parte a acestei istorii a fost însă umbrită de dictatura Partidului Național-Socialist (nazist) din Germania și de cel de-Al Doilea Război Mondial. La fel ca multe alte companii, Weleda a cercetat în detaliu situația în care s-a aflat în acea perioadă, precum și modul în care conducerea companiei a acționat între anii 1933 și 1945.

Fiind o companie orientată către principiile antroposofiei, Weleda s-a confruntat în repetate rânduri cu riscul interzicerii producției în timpul dictaturii naziste, după ce Societatea Antroposofică a fost interzisă în Germania, la 1 noiembrie 1935. Weleda a putut să își continue activitatea de producție în Germania doar datorită faptului că era o companie elvețiană, iar Elveția adoptase o poziție de neutralitate față de Germania nazistă.

În cartea sa Weleda din 1921 până în 1945 (1), istoricul Uwe Werner prezintă înființarea companiei și viziunea socială, ecologică și economică pe care aceasta s-a construit. Werner descrie, de asemenea, perioada 1933–1945 drept o etapă de „supraviețuire într-un mediu inuman”.

Deși compania nu a participat la acțiuni de rezistență activă împotriva regimului, istoricul consideră că se poate vorbi despre o formă de rezistență pasivă. Potrivit cercetărilor sale, Weleda nu a participat la politicile inumane ale dictaturii naziste.

În 1943, Weleda a livrat o singură dată o cantitate de 20 de kilograme de cremă pentru protecție împotriva degerăturilor către forțele armate germane (1). Livrarea a fost efectuată la adresa privată din München a lui Sigmund Rascher.

La acea vreme, Rascher era medic în cadrul forțelor aeriene germane și desfășura, în secret, experimente asupra deținuților din lagărul de concentrare de la Dachau, pentru SS, organizația de elită a Partidului Nazist.

Weleda nu cunoștea scopul în care urma să fie utilizată crema. Rascher supunea deținuții din lagărul de concentrare de la Dachau unor experimente de hipotermie, în cadrul cărora folosea și crema de protecție împotriva degerăturilor.

Din cauza caracterului strict secret al acestor experimente, Weleda nu avea cunoștință despre utilizarea produsului în acest context.

Aceste informații au ieșit la iveală abia la sfârșitul anilor 1990, moment în care și Weleda a aflat despre cele întâmplate.

Compania și-a exprimat regretul profund și a transmis scuze oficiale, în scris, organizației nonprofit Aktion Kinder des Holocaust (AKdH), dedicată copiilor victimelor Holocaustului.

În plus, Weleda și-a pus arhivele la dispoziția cercetătorilor pentru o analiză istorică, realizată de Departamentul de Istorie al Universității din Basel.

În urma unei cercetări amănunțite, istoricii (2) au concluzionat că Weleda nu avusese cunoștință despre experimentele în care fusese utilizată crema de protecție împotriva degerăturilor.

Franz Lippert (3) a fost un maestru grădinar care a înființat și administrat grădina de plante medicinale Weleda din Schwäbisch Gmünd.

În toamna anului 1940, după 16 ani de activitate în această funcție, Lippert a părăsit compania.

Începând din septembrie 1941, acesta a fost responsabil de activitățile experimentale privind cultivarea biodinamică a plantelor în cadrul Institutului German de Cercetare (DVA) din Dachau.

Așa-numita „grădină de plante medicinale” a institutului DVA era considerată parte a lagărului de concentrare, deși se afla în afara perimetrului propriu-zis al acestuia.Lippert a încercat să îmbunătățească situația deținuților, fapt confirmat de declarațiile sub jurământ (4) oferite de foști prizonieri după încheierea războiului.A rămas în această funcție până în martie 1945, perioadă în care s-a ocupat exclusiv de cultivarea biodinamică a plantelor.Potrivit cercetărilor istoricului Uwe Werner, „Lippert trebuie considerat și un martor al unei îndelungate incapacități de a vedea adevărata natură a regimului, al cărui caracter inuman l-a conștientizat prea târziu” (5).După război, procedurile judiciare civile împotriva lui Lippert, desfășurate în cadrul procesului de denazificare din Germania, au fost închise în septembrie 1948, pe motiv că acesta „nu era incriminat în niciun fel” (6).După încetarea raporturilor sale de muncă cu Weleda, în toamna anului 1940, Franz Lippert nu a mai avut nicio legătură cu compania.

Fundația EVZ (în germană: Stiftung Erinnerung, Verantwortung und Zukunft) sprijină proiecte dedicate înțelegerii și asumării trecutului, promovează drepturile omului și contribuie la sprijinirea victimelor regimului nazist.

Fundația a fost înființată în anul 2000, având ca obiectiv acordarea de despăgubiri persoanelor supuse muncii forțate în timpul regimului nazist. Capitalul inițial al fundației a fost asigurat de statul german și de mediul de afaceri din Germania.

Weleda a contribuit, la rândul său, la această fundație, deși compania nu utilizase muncitori forțați și nu fusese implicată în activități pentru care să poarte o responsabilitate directă.

Weleda a decis să se alăture acestei inițiative pentru a recunoaște responsabilitatea comună a mediului de afaceri german față de nedreptățile comise în timpul regimului nazist.

Conducerea Weleda de la acea vreme a explicat această decizie astfel:

„Weleda AG nu a utilizat niciodată muncitori forțați în întreaga sa istorie. Cu toate acestea, compania recunoaște responsabilitatea comună a germanilor pentru nedreptățile suferite de persoanele supuse muncii forțate în timpul regimului nazist, în cel de-Al Doilea Război Mondial. Din acest motiv, până la sfârșitul lunii decembrie 2000, Weleda s-a alăturat fundației inițiate de mediul de afaceri german, printr-o contribuție financiară corespunzătoare.”

Fascismul, antisemitismul, naționalismul și rasismul nu își au locul în compania noastră. Valorile și cultura organizațională Weleda se opun ferm unor asemenea moduri de gândire și comportamente profund inumane și inacceptabile.

Diversitatea culturală este importantă pentru noi, fiind o sursă de inspirație și de putere. Weleda are filiale în 22 de țări și promovează relații bazate pe respect față de toți oamenii.

Principiile fundamentale care ne ghidează încă de la înființarea companiei sunt:

• Gândim, simțim și acționăm într-un mod holistic.

• Ne asumăm responsabilitatea pentru acțiunile noastre.

• Construim încredere prin deschidere și sinceritate.

• Ne desfășurăm activitatea într-un mod sănătos și eficient, deoarece succesul economic ne permite să realizăm numeroase lucruri.

• Inspirăm oamenii să descopere puterea naturii.

Surse bibliografice

(1) Vezi Uwe Werner, „Anthroposophen in der Zeit des Nationalsozialismus” (Antroposofii în perioada național-socialismului), p. 361.

(2) Prof. dr. Heike Haumann, Departamentul de Istorie, Universitatea din Basel, scrisoare din 1 iunie 1998.

(3) Vezi Uwe Werner, „Anthroposophen in der Zeit des Nationalsozialismus” (Antroposofii în perioada național-socialismului), p. 330 și următoarele.

(4) Vezi Uwe Werner, „Anthroposophen in der Zeit des Nationalsozialismus” (Antroposofii în perioada național-socialismului), p. 332.

(5) Vezi Uwe Werner, „Anthroposophen in der Zeit des Nationalsozialismus” (Antroposofii în perioada național-socialismului), p. 285.

(6) Vezi Uwe Werner, „Anthroposophen in der Zeit des Nationalsozialismus” (Antroposofii în perioada național-socialismului), p. 334, nota 122.

Bibliografie suplimentară:

Werner, Uwe: Anthroposophen im Nationalsozialismus (1933–1945) (Antroposofii în perioada național-socialismului, 1933–1945), Oldenbourg Verlag, München, 1999.

Werner, Uwe: Das Unternehmen Weleda 1921–1945 (Compania Weleda între 1921 și 1945), ediția I, Berliner Wissenschafts-Verlag, Berlin, 2014.

Selg, Peter: Rudolf Steiner, die Anthroposophie und der Rassismus-Vorwurf (Rudolf Steiner, antroposofia și acuzațiile de rasism), ediția I, Verlag des Ita Wegman Instituts, Stuttgart, 2020.

Heisterkamp, Jens: Schatten der Vergangenheit (Umbrele trecutului), Aktion Kinder des Holocaust.

Sonntags Zeitung, Arlesheim, Elveția: Crème für KZ – Weleda bedauert (Cremă pentru lagărul de concentrare – Weleda își exprimă regretul), publicat de Aktion Kinder des Holocaust, http://www.akdh.ch/ps/ps_05.html.

Anthroposophie gegen Rassismus (Antroposofia împotriva rasismului).

Stiftung EVZ – Erinnerung, Verantwortung, Zukunft (Fundația „Memorie, Responsabilitate și Viitor”).